Sabatul şi Semnul Fiarei

S A B A T U L

Un număr tatuat, un chip introdus sub piele sau ceva mai subtil? Este una din profețiile biblice cel mai greșit interpretate – dar e atât de important să înțelegem acest subiect. Însă studiind semnul fiarei, trebuie să discutăm câteva subiecte foarte sensibile, să spunem lucrurilor pe nume și să fim specifici. Lucrul acesta nu este popular în ziua de azi, dar trebuie să fim fermi, deoarece Dumnezeu Își iubește poporul și vrea ca acesta să cunoască adevărul. Acest mesaj nu este al nostru, ci al lui Isus. Și ținând cont de faptul că cei care primesc semnul fiarei vor avea parte de moartea veșnică, ar fi o crimă să nu ajutăm la răspândirea acestui mesaj.

La începutul acestei lecții probabil că ar trebui să scrie o avertizare: Diavolul nu vrea să citești și să termini acest studiu. Citește, te rog, Apocalipsa 13:1-8, 14:9-12 și 16-18 și, înainte de a începue acest studiu, roagă-te ca Duhul Sfânt să îți dea o inimă deschisă și să înțelegi.

Un semn

În studiul al II-lea am văzut că între Dumnezeu și Satana are loc o luptă crâncenă. Aceasta a crescut de-a lungul secolelor, începând cu răzvrătirea lui Lucifer, îngerul cel mai puternic din cer, împotriva lui Dumnezeu. Laolaltă cu îngerii care i s-au alăturat, el a încercat să Îl învingă pe Dumnezeu și să stăpânească Universul. Dumnezeu și îngerii credincioși Lui nu au avut de ales și au trebuit să îl dea afară din cer pe Lucifer, împreună cu îngerii lui. Acesta, cunoscut ca Satana sau diavolul, s-a înfuriat. Pe an ce trece, el este din ce în ce mai hotărât să Îl distrugă pe Dumnezeu și să stăpânească Universul. Este uimitor faptul că, în răzvrătirea sa, a câștigat sprijinul majorității populației pământului. Domnul de asemenea cere loialitatea și sprijinul oamenilor, dar le oferă libertatea de a alege. În curând, fiecare persoană de pe pământ va decide dacă este de partea lui Satana sau a lui Dumnezeu. Lupta finală dintre Satana și Dumnezeu este înaintea noastră și este descrisă în cartea Apocalipsa. Această carte declară că Dumnezeu are un simbol, sau semn, care îl identifică pe poporul Său. Și Satana are un simbol, sau un semn, care îi va identifica pe cei care îl sprijină. Ca de obicei, Satana va lucra printr-o putere pământească simbolizată în Apocalipsa de o fiară care își va impune semnul. Acest studiu descoperă semnul fiarei, pe care îl vor primi la sfârșitul timpului toți cei nemântuiți. Dacă nu știi care este acest semn, cum vei evita să îl primești?

1. Pentru a afla care este semnul fiarei, trebuie mai întâi să identificăm fiara. Cum o descrie Biblia?

Răspuns: La Apocalipsa 13:1-8, 16-18 se găsesc 11 caracteristici identificatoare. Acestea sunt enumerate în continuare:

1. A.    Se ridică din mare (versetul 1).
2. B.    Are caracteristicile celor patru fiare ca cele din Daniel 7 (versetul 2).
3. C.    Balaurul îi dă putere și autoritate (versetul 3).
4. D.    Este rănită de moarte (versetul 3).
5. E.    Rana de moarte este vindecată (versetul 3).
6. F.     Putere politică extraordinară (versetele 3, 7).
7. G.   Putere religioasă extraordinară (versetele 3, 8).
8. H.   Este vinovată de hulă (versetele 1, 5, 6).
9. I.      Face război cu sfinții și îi biruiește (versetul 7).
10. J.     Stăpânește timp de patruzeci și două de luni (versetul 5).
11. K.   Are numărul misterios 666 (versetul 18).

Îți e cunoscută vreuna din aceste caracteristici? Cu siguranță! Am văzut multe din ele mai devreme, când am studiat despre Antihrist, în Daniel 7. Fiara din Apocalipsa 13 nu este altceva decât un alt nume dat Antihristului, care, așa cum am văzut în Daniel 7, este Papalitatea.

Profețiile din Daniel și Apocalipsa vorbesc adesea despre profeții anterioare, dar de fiecare dată adaugă detalii noi, care întăresc certitudinea cititorilor. Așadar, în acest studiu vom descoperi câteva lucruri noi despre Antihrist. Să luăm pe rând cele 11 trăsături ale fiarei.

1. Avea să se ridice din mare (Apocalipsa 13:1).

Marea (sau apa) în profeție se referă la oameni sau la teritoriul populat (Apocalipsa 17:15). Așadar fiara, sau Antihristul, avea să se ridice dintre popoarele bine întemeiate ale lumii cunoscute în acel moment. Papalitatea, așa cum știm toți, s-a ridicat în Europa Occidentală, așadar se potrivește cu acest punct.

ExplicațieÎn armonie cu porunca lui Dumnezeu de a-i cinsti pe toți oamenii (1 Petru 2:17), recunoaștem faptele bune ale Papalității. Spitalele, orfelinatele ei, grija pentru cei săraci, casele pentru mame singure, grija care o manifestă pentru cei bătrâni sunt apreciate de toți. Poate fi lăudată pentru multe lucruri. Dar, asemenea tuturor organizațiilor, are și greșeli. În Apocalipsa Dumnezeu arată câteva din aceste greșeli. Domnul, care binecuvântează și oferă mângâiere, trebuie uneori să pedepsească și să îndrepte. Roagă-L pe Duhul Sfânt să te conducă în studiul acestui subiect important.

2. Avea să fie o îmbinare a celor patru fiare din Daniel 7 (Apocalipsa 13:2).

Studiază comparația de mai jos și vei vedea că se potrivește:

	Daniel capitolul 7	Apocalipsa capitolul 7
Babilonul	Semăna cu un leu (vers. 4)	Gură ca de leu (vers. 2)
Medo Persia	Era ca un urs (vers. 5)	Avea labe ca de urs (vers. 2)
Grecia	Ca un pardos (vers. 6)(în trad. engleză – leopard)	Semăna cu un leopard (vers. 2)
Roma	Fiară cu zece coarne (vers. 7)	O fiară cu zece coarne (vers. 1)

Cele patru fiare din Daniel 7 sunt descise ca parte a Antihristului, sau a fiarei, pentru că Papalitatea a introdus obiceiuri și credințe păgâne din toate cele patru imperii. Ea le-a îmbrăcat în haina spirituală și le-a răspândit în lume ca învățături creștine. Iată o declarație istorică referitoare la asta: „Într-o anumită privință, ea [Papalitatea] a copiat organizația Imperiului Roman, a păstrat și a făcut productive intuițile filozofice ale lui Socrate, Platon și Aristotel, a împrumutat atât de la barbari, cât și de la Imperiul Roman Bizantin, dar a rămas mereu ea însăși, digerând bine toate elementele luate din surse exterioare.“¹ Trăsătura aceasta se potrivește foarte bine Papalității.

3. Fiara trebuie să primească putere, scaunul de domnie și stăpânire de la balaur (Apocalipsa 13:2).

Pentru a identifica balaurul, trebuie să mergem la Apocalipsa 12, unde biserica lui Dumnezeu din vremurile din urmă este descrisă ca o fecioară. În profeție, fecioara reprezintă poporul adevărat al lui Dumnezeu sau biserica (Ieremia 6:2; Isaia 51:16). (În studiul 23 vom analiza în detaliu biserica lui Dumnezeu din vremurile din urmă, așa cum este descrisă în Apocalipsa 12. Studiul 22 va explica Apocalipsa 17 și 18, unde bisericile căzute sunt simbolizate printr-o mamă decăzută și fiicele ei decăzute.) Fecioara este însărcinată și trebuie să nască. Balaurul pândește în apropiere, sperând să îl înghită pe copil la naștere. Totuși, când se naște, copilul scapă de balaur, Își împlinește misiunea și apoi Se înalță la cer. Este evident că pruncul este Isus, pe care Irod a încercat să Îl nimicească, omorându-i pe toți bebelușii din Betleem (Matei 2:16). Așadar balaurul reprezintă Roma păgână, al cărei rege era Irod. În spatele uciderii lui Irod se afla, bineînțeles, diavolul (Apocalipsa 12:7-9). Satana acționează prin guverne – în cazul de față Roma păgână – pentru a-și îndeplini planul său diabolic.

Vom da doar două citate din surse istorice, deși există multe: (1) „Biserica Romei … s-a așezat în locul Imperiului Roman, fiind continuarea acestuia. …. Papa …. este succesorul lui Cezar.“² (2) „Puternica Biserică Catolică nu este altceva decât Imperiul Roman botezat. Roma a fost și transformată, și convertită. Chiar capitala fostului imperiu a devenit capitala imperiului creștin. Funcția de Pontifex Maximus și-a găsit continuarea în funcția Papei.“³ Așadar și această caracteristică se potrivește Papalității. Ea a primit capitala și puterea de la Roma păgână.

4. Avea să fie rănită de moarte (Apocalipsa 13:3).

Rana de moarte a fost provocată atunci când generalul lui Napoleon, Alexander Berthier, a intrat în Roma și l-a luat prizonier pe Papa Pius al VI-lea, în februarie 1798. Napoleon a decretat ca la moartea Papei, Papalitatea să înceteze. Papa a murit în Franța, în august 1799. „Jumătate de Europă a crezut …. că fără Papă Papalitatea murise.“⁴ Așadar și această trăsătură se potrivește Papalității.

5. Rana de moarte avea să fie vindecată și tot pământul avea să se mire după fiară (Apocalipsa 13:3).

După vindecare, puterea Papalității a crescut și s-a mărit, astfel încât astăzi este una din cele mai puternice organizații religioase-politice și centre de influență din lume. Malachi Martin, inițiat al Vaticanului, în best-sellerul său The Keys to This Blood⁵,dezvăluie următoarele (numerele paginilor sunt in paranteză):

Despre Papă:El este atât de hotărât să fie conducător mondial, cum era Constantin pe vremea lui (49). El este protejat de patru guverne (120). El este persoana cea mai cunoscută a secolului XX (123). El este prieten cu conducătorii a 91 de țări (490). El consideră că lumea este pregătită pentru un puternic guvern moral mondial (160). Despre vizita sa în America au scris 16.000 de jurnaliști (490). Despre PapalitateAmbasadorul american spune că Vaticanul nu are egal în ceea ce privește obținerea de informații secrete despre dușmani (120). Vaticanul știe deja de sâmbătă ce se va întâmpla luni, în orice parte a globului (439). Structura Papalității este deja pregătită pentru conducerea lumii (143).Este evident că rana s-a vindecat și că toate națiunile admiră Vaticanul, așadar și această caracteristică se potrivește Papalității.

6. Va deveni o putere politică importantă (Apocalipsa 13:3, 7).

Vezi punctul E, de mai sus.

7. Va deveni o organizație religioasă foarte puternică (Apocalipsa 13:3, 8).

Vezi punctul E, de mai sus.

8. Se va face vinovată de hulă (Apocalipsa 13:5, 8).

Papalitatea este vinovată de hulă, deoarece preoții ei susțin că iertă păcatele și Papa susține că este Hristos.

9. Va face război cu sfinții și îi va prigoni (Apocalipsa 13:7).

Papalitatea a prigonit și a persecutat milioane de sfinți în Evul Mediu.

10. Va domni 42 de luni (Apocalipsa 13:5).

Papalitatea a domnit timp de 42 de luni profetice, care înseamnă 1.260 de ani, din 538 până în 1798 d.Hr.

Și punctele H, I, J se potrivesc Papalității. Le-am amintit doar în treacăt aici, pentru că le-am analizat detaliat în studiul 15, întrebarea 8, la punctele E, G și H.

11. Are un număr misterios: 666 (Apocalipsa 13:18).

Versetul spune: „Căci este un număr de om“ iar la Apocalipsa 15:2 scrie că este „numărul numelui ei.“ Ce persoană vă vine în minte când vă gândiți la Papalitate? Toți ne gândim automat la Papa. Care este numele lui oficial? Iată un citat catolic: „Titlul Papei de la Roma este Vicarius Filii Dei (vicarul Fiului lui Dumnezeu)“⁶ Malachi Martin, în The Keys of This Blood folosește același titlul pentru Papă, la paginile 114, 122. În unele versiuni Douay (catolice) ale Bibliei, în nota de subsol la Apocalipsa 13:18 scrie: „Literele numerice ale numelui său formează acest număr.“

Și acest punct se potrivește Papalității. Ea este fiara cu semnul. În istorie nu există nicio altă putere care să îndeplinească aceste caracteristici revelate de Dumnezeu. Acum, că am identificat fiara, putem descoperi semnul ei sau simbolul autorității ei. Dar mai întâi haideți să vedem care este semnul autorității lui Dumnezeu.

¹Andre Retif, The Catholic Spirit, traducere de Dom Aldhelm Dean, Vol. 88 of The Twentieth Century Encyclopedia of Catholicism (New York, Hawthorne Books, 1959), p. 85.

²Adolf Harnack, What is Christianity? traducere de Thomas Bailey Saunders (New York: Putnam, 2nd ed., rev., 1901), p. 270.

³Alexander Clarence Flick, The Rise of the Mediaeval Church (reprint: New York, Burt Franklin, 1959), pp. 148, 149.

⁴Joseph Rickaby, „The Modern Papacy,” Lectures on the History of Religion, Lecture 24, (London: Catholic Truth Society, 1910), p. 1.

⁵(New York, Simon & Schuster, 1990)

⁶„Answers to Readers’ Questions,” Our Sunday Visitor, Nov. 15, 1914

2. Care este semnul sau simbolul autorității lui Dumnezeu?

„Le-am dat şi Sabatele Mele, să fie ca un semn între Mine şi ei, pentru ca să ştie că Eu sunt Domnul, care-i sfinţesc.“ (Ezechiel 20:12) „Aceasta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn vecinic; căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat.“ (Exodul 31:17)

Răspuns: În versetele de mai sus Dumnezeu spune că El ne-a dat Sabatul ca un semn măreț al puterii Sale de a crea și de a ne sfinți (converti și mântui). În Biblie, cuvintele sigiliu, semn și simbol sunt folosite cu același sens.⁷ Semnul lui Dumnezeu, Sabatul, reprezintă puterea Sa sfântă de a domni ca Mântuitor și Creator. La Apocalipsa 7:1-3 scrie că va fi scris pe frunțile (mințile – Evrei 10:16) poporului Său. Asta va însemna că ei Îi aparțin și au caracterul Său. Evrei 4:4-10 confirmă lucrul acesta, declarând că atunci când intrăm în odihna Lui (adică primim mântuirea), trebuie să sfințim Sabatul Său ca un simbol, sau semn al mântuirii. Ținerea adevăratului Sabat înseamnă predarea vieții lui Isus Hristos și dorința de a-L urma oriunde te conduce El.

Deoarece simbolul sau semnul autorității și puterii lui Dumnezeu este Sabatul Său cel sfânt, este foarte probabil că semnul, sau simbolul rivalului lui Dumnezeu, fiara, de asemenea să aibă legătură cu o zi de odihnă. Să vedem dacă este așa.

⁷(Compară Geneza 17:11 cu Romani 4:11 și Apocalipsa 7:3 cu Ezechiel 9:4)

3. Ce spune Papalitatea că este simbolul sau semnul autorității ei?

Răspuns: Citiți următorul paragraf din Catehismul Catolic: „Întrebare: Mai există vreo modalitate de a dovedi că Biserica are puterea de a stabili sărbători? Răspuns: Dacă nu ar avea acestă autoritate, nu ar fi putut să facă ceea ce este acceptat de toate confesiunile moderne; nu ar fi putut înlocui păzirea zilei a șaptea, sâmbăta, cu păzirea duminicii, prima zi a săptămânii, schimbare care nu are temei biblic.“

Așadar Papalitatea declară aici că ea a schimbat sâmbăta în dumincă și că aproape toate bisericile au adoptat noua zi sfântă. Astfel, Papalitatea susține că duminica este semnul sau simbolul puterii și autorității ei.

⁸Stephen Keenan, A Doctrinal Catechism [FRS No. 7.], (3rd American ed., rev.: New York, Edward Dunigan& Bro., 1876), p. 174.

4. A prezis Dumnezeu în Scriptură o asemenea schimbare?

Răspuns: Da! Descriind Antihristul, în Daniel 7:25, Dumnezeu spune că acesta „se va încumeta să schimbe vremile și legea.“

A: Cum a încercat Papalitatea să schimbe legea lui Dumnezeu? În trei feluri: în Catehism (1) a omis a doua poruncă, împotriva închinării la icoane și (2) a scurtat porunca a patra (Sabatul) de la 94 de cuvinte la opt. Porunca Sabatului (Exodul 20:8-11) declară lămurit că Sabatul este ziua a șaptea a săptămânii. Dar porunca schimbată de Papalitate sună în felul următor: „Adu-ți aminte să sfințești ziua Sabatului.“ Conform acestei propoziții, Sabatul poate fi orice zi a săptămânii. De asemenea, (3) a împărțit porunca a zecea în două porunci.

B. Cum a încercat Papalitatea să schimbe „vremile“ lui Dumnezeu? În două feluri: (1) a schimbat Sabatul din ziua a șaptea în prima zi a săptămânii (2) De asemenea, a schimbat „vremea“ lui Dumnezeu cu privire la orele la care începe și se termină Sabatul. În loc să socotească de vineri seară de la apus, până sâmbătă seară la apus, așa cum poruncește Dumnezeu (Leviticul 23:32), a adoptat sistemul păgân roman, de sâmbătă de la miezul nopții până duminică la miezul nopții. Dumnezeu a prezis că fiara, sau Antihristul, se va încumeta să facă aceste schimbări.

Să citim următorul paragraf dintr-un Catehism catolic: „Întrebare: Care zi este Sabatul? Răspuns: Sâmbăta este ziua de Sabat. Întrebare: De ce ținem duminica în locul sâmbetei? Răspuns: Noi ținem duminica în locul sâmbetei pentru că Biserica Catolică a transferat solemnitatea sâmbetei asupra duminicii.“⁹

Iată o altă declarație catolică: „Biserica este mai presus de Biblie, iar schimbarea Sabatului din sâmbătă în duminică este dovada acestui lucru.“¹⁰

În aceste pasaje, Papalitatea declară că schimbarea cu succes a Sabatului în duminică dovedește că autoritatea ei este mai mare sau mai presus decât Scriptura.

⁹Peter Geiermann, The Convert’s Catechism of Catholic Doctrine (St. Louis, B. Herder Book Co., 1957 ed.), p. 50.

¹⁰The Catholic Record (London, Ontario, Canada, Sept. 1, 1923).

5. Cum poate cineva să se încumete să schimbe legea lui Dumnezeu?

Răspuns: Întrebăm Papalitatea: „Chiar ați schimbat Sabatul în duminică?“ Și ne răspunde: „Da, am schimbat. Este simbolul, sau semnul autorității și al puterii noastre.“ Întrebăm: „Cum de v-a trecut prin cap să faceți așa ceva?“ Este o întrebare pertinentă. Dar întrebarea pe care o pune oficial Papalitatea protestanților este și mai pertinentă. Să o citim cu atenție: „Veți spune că sâmbăta este Sabatul iudeilor și că Sabatul creștin a fost schimbat în duminică. Schimbat! De către cine? Cine are autoritatea de a schimba o poruncă expresă a Dumnezeului Cel Atotputernic? Când Dumnezeu a zis să ne aducem aminte de ziua a șaptea ca s-o sfințim, cine îndrăznește să spună contrariul, că în ziua a șaptea putem lucra, dar trebuie să sfințim prima zi? Aceasta este o întrebare importantă, la care nu știu ce răspuns puteți da. Sunteți protestanți și susțineți că singurul ghid vă este Biblia și numai Biblia, dar în chestiunea asta așa de importantă, a sfințirii unei zile din șapte, nu ascultați de învățătura Bibliei și înlocuiți ziua poruncită de Scriptură cu o altă zi.

Porunca sfințirii zilei a șaptea face parte din cele Zece Porunci; celelalte nouă le considerați încă valabile, dar cine v-a dat autoritatea de a o schimba pe-a patra? Dacă sunteți consecvenți propriilor principii, dacă urmați într-adevăr Biblia și numai Biblia, ar trebui să oferiți un paragraf din Noul Testament în care să scrie că porunca a patra este schimbată.“¹¹

¹¹Library of Christian Doctrine: Why Don’t You Keep Holy the Sabbath-Day? (London: Burns and Oates, Ltd.), pp. 3, 4.

Din nefericire, atât catolicii, cât și protestanții sunt vinovați de respingerea Sabatului sfânt al lui Dumnezeu, semnul Său sacru de identificare.

6. Ce avertizări solemne a dat Dumnezeu referitor la legea și semnul Său?

Răspuns: A. Dumnezeu îi avertizează pe conducătorii religioși să nu îi ducă pe oameni în eroare, spunând că unele porunci nu sunt importante (Maleahi 2:7-9). De pildă, unii pastori spun: „Nu contează ce zi ții.“

B. Dumnezeu îi avertizează pe cei care doresc ca pastorii lor să predice lucruri închipuite în locul adevărului despre legea Sa (Isaia 30:9-10).

C. Dumnezeu îi avertizează pe oameni să nu își împietrească inimile împotriva adevărului legii Sale (Zaharia 7:12).

D. Dumnezeu îi avertizează pe cei care privesc ca ceva „străin“ păzirea legii lui Dumnezeu, ca de pildă Sabatul (Osea 8:12).

E. Dumnezeu declară că războaiele, tragediile, problemele și necazurile pământului sunt urmare a refuzului de a urma legea Sa și a încercării de a o schimba chiar (Isaia 24:4-6).

F. Dumnezeu îi avertizează pe conducătorii religioși care refuză să predice profețiile referitoare la vremea sfârșitului (Isaia 29:10, 11)

G. Dumnezeu avertizează solemn că cei care învață că nu este nicio diferență între lucrurile sfinte (cum ar fi Sabatul) și cele profane (cum ar fi duminica) vor avea parte de urgia Lui (Ezechiel 22:26, 31).

7. Apocalipsa 13:16 spune că oamenii vor primi un semn pe frunte sau pe mână. Ce înseamnă asta?

Răspuns: Fruntea înseamnă mintea (Evrei 10:16). Cei care vor decide să sfințească duminica, vor primi semnul pe frunte. Mâna simbolizează munca (Eclesiastul 9:10) Cine va munci în Sabatul cel sfânt al lui Dumnezeu sau va respecta legea duminicală din diferite motive (locul de muncă, familia), va primi semnul pe mână. Semnul sau simbolul lui Dumnezeu sau al fiarei nu va fi ceva vizibil. Fiecare își va pune singur semnul, accepând fie semnul lui Dumnezeu, Sabatul, fie semnul fiarei, duminica. Deși pentru oameni nu va fi vizibil, Dumnezeu va ști ce semn are fiecare persoană (2 Timotei 2:19).

8. Conform cu Isaia 58:1, 13, 14, ce mesaj decisiv îi trimite Dumnezeu poporului Său în aceste zile din urmă?

„Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov păcatele ei! […] Dacă îţi vei opri piciorul în ziua Sabatului, ca să nu-ţi faci gusturile tale în ziua Mea cea sfântă; dacă Sabatul va fi desfătarea ta, ca să sfinţeşti pe Domnul, slăvindu-L, şi dacă-l vei cinsti, neurmând căile tale, neîndeletnicindu-te cu treburile tale şi nededându-te la flecării, […] atunci te vei putea desfăta în Domnul.“ (Isaia 58:1, 13, 14)

Răspuns: El zice: arată-i „poporului Meu“ că păcătuiește (probabil din neștiință), încălcând ziua Mea cea sfântă și spune-le să înceteze să mai încalce Sabatul Meu, ca să îi pot binecuvânta. Vorbește tare ca să te audă!

Observați că al treilea înger din Apocalipsa 14:9-12, care aduce solia referitoare la semnul fiarei, vorbește de asemenea cu voce tare (versetul 9). Mesajul este prea important pentru a fi tratat cu ușurință. Este o chestiune de viață și moarte. Isus spune că oile Lui, adică poporul Său, Îl vor urma când îi strigă. (Ioan 10:16, 27)

9. Au cei care se sfințesc duminica semnul fiarei de pe acum?

Răspuns: Nu! Nimeni nu va avea semnul fiarei înainte ca duminica să devină obligatorie prin lege. Atunci cei care vor hotărî să urmeze învățăturile false ale fiarei și să se închine duminica (ziua falsă a fiarei) vor primi semnul fiarei.

Cei care Îl vor urma pe Isus și vor asculta adevărul Său, vor sfinți Sabatul Lui și vor primi semnul Lui. Cei care vor să refuze semnul fiarei în viitor, trebuie să intre sub steagul lui Isus acum și să țină Sabatul. Puterea Sa este la dispoziția celor care Îl ascultă (Fapte 5:32). Fără El, nu putem face nimic (Ioan 15:5). Cu El, toate lucrurile sunt posible (Marcu 10:27).

10. Conform Apocalipsei, pe cine a văzut Ioan în special în împărăția veșnică a lui Dumnezeu?

Răspuns: Răspunsul este întreit și foarte clar:

1. A.    Pe cei care au pe frunte semnul lui Dumnezeu (Sabatul Său) (Apocalipsa 7:3).
2. B.    Pe cei care au refuzat să se identifice cu fiara și chipul ei și să aibă semnul sau numele ei pe frunte (Apocalipsa 15:2).
3. C.    Pe cei care astăzi și pentru veșnicie, Îl urmează pe Isus oriunde îi conduce, având încredere în El în tóate lucrurile (Apocalipsa 14:4). Nu există altă cale.

11. Ce mesaj are Isus pentru oamenii din ziua de azi?

„[…] cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întunerec, ci va avea lumina vieţii.“ (Ioan 8:12)

Răspuns: Ce făgăduință minunată! Dacă Îl urmăm pe El, nu vom fi în întuneric, ci vom avea adevărul cel măreț. Nu există nimic mai captivant! Mai mult chiar, dacă Îl urmăm pe El și ținem Sabatul Lui, vom avea semnul lui Dumnezeu pe frunte și astfel vom fi apărați împotriva cumplitelor plăgi (Psalmi 91:10) care vor cădea asupra celor neascultători (Apocalipsa 16). De asemenea, vom fi puși deoparte ca să fim luați la cer la venirea lui Isus. Ce protecție și siguranță ne oferă Dumnezeu!

O alarmă urgentă

În ultímele trei studii din cele nouă vei descoperi informații uimitoare, cu privire la întreita solie îngerească din Apocalipsa 14:6-14. Aceste studii vor explica (1) rolul Statelor Unite în conflictul final al acestui pământ, (2) cum vor fi implícate bisericile și religiile acestei lumi, (3) ce evenimente mondiale vor grăbi bătălia finală a acestui pământ și (4) strategia uimitoare a Satanei pentru înșelarea a miliarde de oameni.

Poate vă întrebați ce au de spus bisericile protestante cu privire la declarația Papalității că a schimbat Sabatul în duminică. Citatele din secția „Întrebările voastre răspunse“ vă vor oferi răspunsuri șocante.

12. M-am hotărât acum să încep să păzesc Sabatul zilei a șaptea (sâmbăta), ca ziua Sa sfântă și să Îl urmez oriunde mă conduce.
13. 1.     Ce spun alți predicatori și pastori despre Sabat și duminică?

Răspuns:

Iată niște comentarii despre Sabat din partea unor biserici și alte autorități:

Baptiștii: „A existat și există o poruncă referitoare la sfințirea zilei de Sabat, dar acel Sabat nu era duminica  … Se va spune, totuși, cu o doză de triumf, că Sabatul a fost schimbat din a șaptea în prima zi a săptămânii. …. Unde se află raportul unui astfel de transfer? Nu în Noul Testament – bineînțeles că nu. Nu există nicio dovadă biblică a schimbării instituției Sabatului din ziua a șaptea în prima zi a săptămânii.“ (Dr. Edward T. Hiscox, autor al cărții The Baptist Manual, într-un eseu citit la o conferință pastorală din New York, la 13 noiembrie 1893.)

Catolicii: „Dacă citiți Biblia de la Geneza la Apocalipsa, nu veți găsi niciun verset care să autorizeze sfințirea duminicii. Scriptura poruncește păzirea sâmbetei, zi pe care noi [catolicii] nu o ținem niciodată.“ (Cardinalul Gibbon, Credința părinților noștri, a 16-a ediție, 1880, p. 111)

Biserica lui Hristos: „La urma urmelor, avem mărturia lui Hristos pe acest subiect. La Marcu 2:27, El spune: <Sabatul a fost făcut pentru om și nu omul pentru Sabat.> Din acest pasaj reiese clar că Sabatul a fost făcut nu doar pentru evrei, așa cum vor Paley și Hengstenberg să credem, ci pentru om …. adică pentru rasa umană. De aici tragem concluzia că Sabatul a fost sfințit de la început și că i-a fost dat lui Adam încă din Eden, ca una din instituțiile primordiale pe care le-a lăsat Dumnezeu pentru fericirea tuturor oamenilor.“ (Robert Milligan, Scheme of Redemption, St. Louis, The Bethany Press, 1962, pg. 165)

      Congregaționaliștii: „Sabatul creștin (duminica) nu se află în Scriptură și nu era numit Sabat în biserica primară.“ (Dwight’s Theology, Vol. 4, p. 401)

Episcopalii: „Duminica (Dies Solis adică ziua soarelui în calendarul roman, căci era dedicată soarelui), prima zi a săptămânii, a fost adoptată de creștinii din biserica primară ca zi de închinare. …. În Noul Testament nu există nicio reglementare pentru ținerea duminicii și nici nu este poruncită.“ (“Sunday,” A Religious Encyclopedia, Vol. 3, New York, Funk and Wagnalls, 1883, p. 2259)

Luteranii: „Păzirea zilei Domnului [duminica] se întemeiază nu pe vreo poruncă divină, ci pe autoritatea bisericii.“ (Confesiunile de Credință Augsburg, citate în Catholic Sabbath Manual, Partea 2, Capitolul I, Secția 10)

Metodiștii: „Să luăm, de pildă, Sabatul. În Noul Testament există indicii cum a început biserica să țină prima zi a săptămânii ca zi de închinare, dar nu există niciun pasaj în care să li se poruncească creștinilor să păzească această zi sau să transfere Sabatul evreu asupra acestei zile.“ (Harris Franklin Rall, Christian Advocate, 2 iulie 1942)

      Institutul Biblic Moody: „Sabatul era obligatoriu în Eden și a fost valabil dintotdeauna. Această poruncă a patra spune <adu-ți aminte>, arătând că Sabatul exista deja atunci când Dumnezeu a scris legea pe tablele de piatră, la Sinai. Cum pot oamenii susține că această poruncă a fost desființată, iar celelalte nouă nu?“ (D. L. Moody, Weighed and Wanting, p. 47)

Prezbiterienii: „Atâta timp cât nu se poate dovedi că întreaga lege morală a fost abrogată, Sabatul rămâne în picioare. … Învățătura lui Isus confirmă caracterul perpetuu al Sabatului.“ (T. C. Blake, D.D., Theology Condensed, pp. 474, 475)

Penticostalii: „De ce ne închinăm duminica? Nu ne învață Biblia că sâmbăta este ziua Domnului? …. Se pare că răspunsul la această întrebare va trebui să îl căutăm în altă sursă, nu în Noul Testament.“ (David A. Womack, „Is Sunday the Lord’s Day?” The Pentecostal Evangel, Aug. 9, 1959, No. 2361, p. 3)

Enciclopedie: „Duminica (în engleză Sunday – ziua soarelui) a fost numele dat de păgâni primei zile a săptămânii, pentru că era ziua în care se închinau soarelui, …. ziua a șaptea a fost binecuvântată și sfințită de Dumnezeu Însuși, și ….. El cere de la creațiunile Sale să o sfințească pentru El. Această poruncă este o obligație universală și continuă.“ (Eadie’s Biblical Cyclopedia, 1872 ed., p. 561)

Amazing Facts